Modelul suprem de îndreptare a creştinului este Domnul nostru Iisus Hristos. Vorbind despre condiţiile îndreptării care sunt harul, credinţa şi faptele bune, se subliniază în mod esenţial integrarea fiinţială în starea de îndreptare prin Sfintele Taine. Darurile din Împărăţia Treimii iubitoare pentru credinciosul îndreptat sunt copleşitoare: înfierea divină, starea de mărire, dreptate şi sfinţenie, încorporarea în Hristos, comuniunea cu Dumnezeu şi cu semenii, moştenirea vieţii veşnice şi a Împărăţiei cerurilor.

Dacă până acum am vorbit de răsplata celor buni, să spunem şi despre răsplata celor răi. “Poate că iadul nu e decât neputinţa de a mai face pentru alţii în prezent şi în viitor ceea ce n-am făcut pentru ei în trecut, fiindcă ne-am obişnuit cu un prezent şi un viitor steril. Vom fi într-un chin pentru trecut, pe care nu-l mai putem repara. În iad nu mai e o istorie, în care să putem îndrepta în prezent ceea ce am făcut rău în trecut. Chinul iadului constă şi într-o neputinţă a oricărei transcederi din situaţia în care ne aflăm, într-o eternitate dureroasă a nemişcării, pentru faptul că ne-am obişnuit cu ea pe pământ iar întrucât în iad vom fi cu trupul, chinul singurătăţii, al nemângâierii, al neîncrederii dureroase va fi intensificat la maximum şi în trupul nostru prin răceala, nepăsarea şi neîncrederea văzută a tuturor” (Pr.Dumitru Stăniloae, Trăirea lui Dumnezeu în ortodoxie, p.231)

Şi atunci …. de unde să începem îndreptarea noastră? Răspunsul ni-l dau cei doi Apostoli şi nu numai.

Descărcaţi gratuit Îndreptarea după Epistolele pauline şi după Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iacob, autor Elena Nedelcu

Lucrarea este protejată la copiere şi imprimare şi poate fi deschisă de 10 ori.

ISBN 978-606-671-745-8